Na! ca am luat-o razna!!!! Sa vezi si sa nu crezi :))) Deci va recomand aceasta reteta minune, preluata si adaptata de noi 😀 Se ia puiul de la magazin, din curte sau din curtea altuia, se dezgheata daca e cazul si se spala. Se ia un bol sau ceva asemanator si se pun in el urmatoarele chestii: ulei de masline, miere, sare, piper, boia, cimbru, coriandru (sau un amestec gata existent la magazin, cu cat mai putine chestii gen potentiator de arome…) se mai pune niste piper proaspat macinat, mult chilli si miez de nuca tocata. Cu chestia dubioasa rezultata se mozoleste puiul si se pune in tava. Se taie gutuile felii, dupa ce se spala si se pun
De atata lipsa de chef si plictiseala pe lumea asta, m-am gandit sa-mi propun eu, mie, o provocare 🙂 Sa fac intr-o luna, 1 – 31 decembrie, 6 puzzle-uri, fiecare in parte de 1000 de piese. Sunt tare frumoase toate, cateva sunt chiar cu locuri unde am fost… si de-abia astept sa vad daca imi ies toate. Acum, pentru cine nu stie, eu ma pricep teribil la puzzle-uri, asa ca nu trebuie sa va faceti mari griji 🙂 e adevarat ca in ultimul timp nu prea m-a tras ata la ele, tocmai de aceea mi-a venit ideea cu provocarea. Ce castig daca reusesc? Habar n-am… Experienta, daca mai era nevoie :))) Mai vedem pana se termina anul ce si cum
Pana apuc sa va scriu despre cum a fost la Venetia si Milano, daca o sa mai apuc vreodata :)), sa va povestesc cum a fost in evadarea rapida de zilele trecute. Aveam un fel de restanta de asta vara din concediu, Vulcanii Noroiosi, asa ca am fugit pana acolo. Am dormit la Nehoiu si a doua zi am luat-o spre Brasov, caci si acolo aveam o restanta de papanasi, nu de la concediu ci chiar de mai devreme si nu era chiar o restanta, ca am mancat si data trecuta, dar am zis ca mai venim sa mancam papanasi la Brasov si n-am mai ajuns :)) A fost tare frumos la vulcani, dar cel mai frumos mi s-a parut
Eram cu Cip intr-o dupa-amiaza prin Citta Alta si eu ma plangeam ca mi-e somn. Mancasem si bausem la pranz si tare as fi tras un pui de somn. Mai greu in mijlocul cetatii totusi :))) asa ca Cip nu intelegea de ce ma lamentez, daca tot n-am nici o solutie pentru somn, iar eu nu vroiam sa beau cafea sa ma trezesc ca doar bausem vin sa ma ametesc :))) Cum ne certam noi asa, m-am enervat rau si am luat-o din loc destul de repede, Cip venind in urma mea ceva mai incet. Cu o zi inainte descoperisem un parc, Parco delle Rimembranze si amanasem plimbare la el pentru ziua asta, numai ca nu mai stiam cum sa
Greu, greu… foarte greu… m-am chinuit o groaza ca sa fac montajul ca la sfarsit sa constat ca wordpress-ul nu suporta astfel de fisiere… si dupa lupte seculare si nervi multi l-am pus pe youtube ca n-am mai stiut ce sa-i fac….. Sper macar sa va placa 🙂
E joi dupa-amiaza. De luni n-am mai facut nimica, desi… marti am scris blogul ala lung despre cum a fost la Bergamo. Filmuletzul n-am apucat sa-l fac. Sufar de lene mare! In orice privinta!! Orice ar trebui sa fac sau as avea chef are un oarece neajuns si atunci mai bine nu mai fac. De ce sa ma complic daca nu poate fi simplu mai bine de loc. Deficitara rau gandirea asta. Imi doresc unele lucruri. Sunt intr-un cerc vicios, mai degraba o bucla… Cum ies din bucla?? Stie cineva formula minune? Ce parametrii trebuie sa modific sa ies de pe orbita?? Afara pare frig, in casa e cald desi am geamurile deschise. Mi-ar placea sa fie mai frig. M-am
De o saptamana ma chinui sa scriu povestea asta. Dupa cum scrie si ceva mai jos intr-un blog, unul dintre lucrurile de care nu sunt mandra pe lumea asta e delasarea de care sufar. Tot delasarea era sa ma faca sa renunt la aceasta vacanta in Italia. Noroc ca exista oameni pe lume care printr-o simpla vorba iti dau imboldul de care ai nevoie. Deci, am facut rezervarile la avion si hotel si a si sosit ziua plecarii. Zborul a fost destul de scurt si linistit, totul a mers struna, atata ca desi aveam rezervare la hotel si totul era platit, nu prea stiam exact unde trebuie sa ajungem. Stiam cum se cheama hotelul si cam unde e pe harta,
Lumea ar trebui sa se opreasca macar pentru o clipa in loc, dar totusi nu… Pacat! Dumnezeu sa-l odihneasca-n pace!
Era probabil martie, nu mai tin bine minte. Am ratat microbuzul spre serviciu si ne stiind ce autobuz sa iau si pana unde si cum, am purces la drum, pe jos, vreo 5 km, pe cizme cu toc :)) si in timp ce imi blestemam zilele ca de ce nu m-am miscat mai repede, ca uite ce trebuie sa fac acuma, am privit spre cer. Si ce era acolo? Un avion, normal :))) si-am zis, ce bine era sa fi fost si eu in avionul ala…. am studiat problema si am ajuns la concluzia ca era avionul de Bergamo… unde e aeroportul de low cost pentru Milano. Asa am stabilit destinatia pentru aceasta vacanta, Bergamo. N-am auzit niciodata de oras
Din cauza unor probleme tehnice blogul meu e inchis de vreo 3 saptamani… Pana se vor rezolva, o sa ma mut aici si pe cat posibil o sa pun si blogurile vechi…
May 19th, 2009 Ar trebui sa pot sa-mi urlu fericirea dar nu in rate…. Sunt uimita de ceea ce mi se intampla, lucruri frumoase ma inconjoara si sunt mai detasata ca niciodata… uite ca se poate. Deocamdata imi platesc un credit vechi de tot, pentru o fericire foarte, foarte noua. Ce n-am visat ca o sa traiesc vreodata e aievea, e aici…. Desi nu e nimic care sa-mi spuna ca totul o sa fie bine, sunt absolut convinsa ca asa va fi…. zilele trecute am trait aproape un miracol, care a devnit cu atat mai spectaculos cu cat mi s-a parut natural si firesc
18 mai 1984 – 18 mai 2009