Am întâlnit oameni care urăsc toamna pentru că plouă prea mult, pentru că natura moare… Am întâlnit oameni cărora nu le place vara pentru că e prea cald și cu siguranță am întâlnit oameni cărora nu le place iarna că e prea frig. N-am întâlnit totuși oameni cărora să nu le placă primăvara. Înțeleg totuși că există. Pe ei nu-i înteleg.
Pozele din Week-end…, în afară de ultima, care este făcută sâmbătă în Tête d’Or, sunt făcute la Grenoble.
Sâmbătă și luni am fost în parcul Tête d’Or. Sâmbătă era înnorat și cam frig, iar la Zoo se închisese când am vrut noi să intrăm, așa că m-am mai dus și luni.
Ufff… că greu mai e să scrii când ești obosit de atâta bine… Un week-end minunat pe aici și pe colea, cu tot ce-i trebuie unui week-end ca să fie așa… Câteva poze mai jos, povești mai pe larg când am să am și timp… Noapte frumoasă…
Promit să apară și textul 🙂 Am întârziat un pic cu povestea asta, dar iată… Povestea asta se vroia o vedere de sus a Lyon-ului atât la propriu, cât și la figurat. Nu știu ce-a ieșit, dar eu am încercat. Sus pe dealuri se poate ajunge pe străduțe și scări sau cu unul din cele 2 funiculare. Unul dintre ele merge spre arenele galo-romane si are 2 stații, celălalt are doar o stație și merge la Fourvière, adicătelea te lasă direct în fața Bazilicii Notre-Dame de Fourvière. Eu am mers cu funicularul o stație și am ajuns la arenele galo-romane pe care le vedeți in primele poze. Intrarea este gratis, dar noapte arenele se închid. Undeva în apropiere se află
Sunt un mare fan al cafelei și al zilelor de vineri. Să încep cu cafeua. Am început să beau cafea când învățam pentru bacalaureat. Nu pot să învăț ziua sau oricum învăț mult mai greu ziua decât noaptea și așa am ajuns să beau cafea. Pe vremea aia ai mei faceau cafeaua cu un strop de zahar. Am renunțat între timp și eu și ei la zaharul din cafea. Nu îmi place cafeau dulce și nici cea cu lapte sau frișcă. Îmi place cafeaua simpla, tare, neagră.
Ieri dimineață a plouat și era tare urât, ca urmare m-am hotărât să nu ies pentru că am destul timp să explorez orașul, plus că se anunță zile mai frumoase. Totuși spre prânz a apărut soarele și într-un final am plecat la plimbare.
Fraților, nu credeam să spun asta, dar cred că mă apuc de învățat franceză și ma mut la Lyon să fac tarte. Sunt înnebunită mai nou după tarte și Franța este țara tartelor. Ba mai mult, Lyonul este capitală gastronomică. Mi-e teamă că m-am indrăgostit iremediabil de acest oraș. Nu, nu din cauza tartelor, m-am îndrăgostit pentru că este superb și așa aș putea să mă mut aici și să fac și ceva ce-mi place 😀
Nu promit nimic, dar am să încerc să povestesc cât mai multe despre Lyon pe perioada vacanței.
Oameni buni, șed într-un pat de hotel cu laptopul în brațe și o cană mare de cafea alături. Nu e început de zi, dar e totuși un început, un început de aventură nou-nouță. Narcisele din figură m-au întâmpinat cum am intrat în cameră și vă zic asta așa ca să vedeți că știe Cip să aibă grijă de pofta mea nebună de flori multe și frumoase de primăvară… N-am apucat să văd mare lucru din oraș în drumul de la aeroport la hotel, dar promit să explorez Lyonul cum voi știi mai bine… Un strop de cer de la fereastră…
Este târziu în noapte și bagajul meu nu este încă gata. Am avut o zi agitată, dar tare frumoasă. Soare afară, soare înăuntru… și mâine iar o luăm de la capăt. Sper doar să le reușesc pe toate. Cu puțin noroc vă salut mâine mai pe seara dintr-un mare oraș al Franței. Da, nu știu dacă știați, dar Franța mai are și alte orașe în afara Parisului… 🙂
Îmi place să fac curat înainte de a pleca în vacanță. De fapt nu-mi place să fac curat, ci doar îmi place să găsesc totul în ordine, curat și la locul lui când mă întorc din vacanță. Cum altcineva nu are cine să facă curat în locul meu, azi a trebuit să ma ocup de acest aspect. Am fost chiar foarte harnică. Bucătăria mea n-a mai fost așa curată de o căruță de vreme. Am spălat geamurile, pereții, podeaua, vasele, dulapurile, aragazul. Totul e curat 🙂 E adevărat că am mai făcut puțină dezordine pentru că am vrut să încerc o tartă cu spanac, dar am făcut curat la loc. Este uimitor cât de mișto e să faci lucrurile la