Gânduri vesele și triste…
Am furat din povești, am furat din postări, am furat din tot… Chiar și din pozele de miercuri… 1 Decembrie o zi buna de start? Nu neaparat daca primești cumva ciolan cu fasole sau cine știe ce altceva și tu vrei să ții regim. Eu de fapt vreau să-mi schimb modul de viață și modul de a mânca și nici nu cred să-mi dea cineva ciolan cu fasole…
Eeehh… că e târziu în noapte sau dimineață devreme am mai scris de multe ori. Am mai scris de multe ori și că o iau de la capat. Ce să mai vorbesc de poveștile alea aproape ”pescărești” cum că vreau una sau alta. Chiar și genul ăsta de atitudine de acum a mai apărut pe blog de o mulțime de ori… Și atunci? ce să mai scriu, ce să mai vreau??…
Îmi place să-mi citesc blogul. Nu știu exact dacă e o chestie narcisistă sau e o altă problemă a mea cu privitul în trecut sau doar mi-s dragi cuvintele mele scrise în tot felul de momente. Mă ajută cumva să-mi amintesc lucrurile și îmi revin în minte, într-un fel de cascadă, sentimente și momente din viață… Mi le amintesc, ce-i drept, și pe cele pe care nu le povestesc pe blog, dar parcă rândurile astea vin de undeva dintr-un eu ascuns sau… nu știu…
Vreau să mă reîntorc la scrisul pe blog zi de zi, dar pare că lucrul ăsta nu-mi reușește. E un fel de terapie chestia asta, dar viața mea anul ăsta a fost dată peste cap. Peste încă o zi or să fie 5 luni de când viața mea a fost bulversată. E un fel de moment de când nimic nu a mai fost la fel. Sigur că trăiesc, sigur că încerc să trec peste, sigur că prietenii mei încearcă să mă facă să uit… sigur că nu sunt nici prima, nici singura bulversată, dar vai, nici acum nu pot să cred sau sa înțeleg tot… sigur că lucrurile se estompează… Sigur că mi-ar fi fost mai ușor poate să trec peste asta daca n-aș fi avut tot timpul din lume să mă gândesc doar la asta… Sunt un om trist…