Poza zilei de azi este din Riga, bineinteles… Este o poza facuta din turnul Bisericii Sf. Petru si este unul din podurile ce leaga orasul vechi de orasul nou…
Am inceput textul asta de 4 ori. Hai a 5-a cu noroc! Pentru inceput sa va spun despre Riga una-alta. Este capitala Letoniei si este cea mai mare capitala dintre capitalele tarilor baltice. In momentul asta are vreo 700.000 de locuitori si sunt in descrestere. Din cat am inteles la un moment dat a fost un oras-stat, ceva mai tarziu a ajuns sa faca parte din ce e azi Letonia. Si-au recapatat ultima data independenta in 1991, iar din 2004 fac parte din NATO si Uniunea Europeana. Nu este un oras mare si tot ce e de vazut in el se poate vizita pe jos. Este un oras extraordinar de frumos. Nu am intrat astazi in nici un muzeu, doar
E luni dimineata si in casa e foarte cald. Am deschis geamul sa intre frig. Cip inca doarme in pat, iar Magellan s-a cuibarit la mine in brate si ba doarme, ba toarce. Am putin timp acum inainte sa facem bagajele si sa fugim la Riga. In sfarsit ajung sa scriu despre Paris. Nu mi-am dorit niciodata foarte tare sa ajung la Paris, dar uite ca tot am ajuns. Am stat si m-am gandit despre ce anume sa scriu si am ajuns la concluzia ca sunt 3 lucruri care mi-au placut foarte tare si despre care am sa va povestesc. Exista o goraza de povesti despre Paris. Am auzit multe despre acest oras. Am vazut o multime de poze, am
Sunt atat de obosita… Incredibil.. Noroc ca ziua de azi se termina si pot sa si dorm. Azi am facut cam tot ce mi-a propus, dar ziua de maine cred ca o sa fie si mai agitata. Dimineata sunt decisa sa mai fac niste biscuiti (cred ca am innebunit cu biscuiti astia 😛 ) si daca am timp si chef s-ar putea sa fac si unii diferiti cu stafide. Mai pe la pranz o sa mergem in vizita la ai mei si seara mergem la teatru. Intrebarea cea mai grea este cand o sa am timp sa scriu derspre Paris :))) Spre norocul meu am incropit un fel de text si probabil o sa apuc sa-l public maine la o
Eu nu sunt un om cu un plan. Niciodata nu cred ca mi-au placut planurile prea elaborate. Sa ajungem, acolo, sa vedem ce si cum si ne descurcam la fatza locului. Nu merge asa, spun unii. Chiar nu merge asa uneori, pentru ca daca vrei anumite lucruri trebuie sa-ti faci planuri. Numai ca oamenii, sau viata prin oameni mi-a arata ca nu merge nici asa. Ca poate merge uneori cu planul de dinainte facut, dar nu tot timpul. Dupa ce m-au luat oamenii si m-au facut sa imi fac planuri, tot ei mi le-au distrus. Tot ei au calcat, cu voia sau fara voia lor, peste ele. Eram un om fara planuri. Oamenii m-au invatat sa fac planuri si tocmai