A fost ziua mea, am îmbătrânit cică. Nu simt o zi din cele care au trecut de când am împlinit 29 de ani. Mă gândeam la un moment dat să și reușesc să-mi organizez ceva mai bine viața, nu doar să încerc. Deocamdată am început cu o pauză, pentru că așa am învățat că trebuie făcut.
E luni și mai e puțin până ajungem acasă! Așa pe ultima sută de metri abia aștept! Îmi place de mine câteodată când nu văd parte goală a paharului, ci doar pe cea plină chiar dacă paharul poate e chiar gol de-a binelea. So what, who cares? :)) Sunt invadată de o stare de bine deși nu știu exact ce am făcut. Poate pentru că am mâncat mai devreme niște paste cu spanac și ricotta si somon! (nu făcute de mine) Cred că de multe ori mâncarea mă bine dispune 🙂 Sau poate nu e de la asta! Habar n-am! Sunt zen! Acum, în secunda asta! Poate mai târziu îmi trece :))
Mă apucai cu ceva vreme în urmă de treabă. Nu mai știu exact câtă vreme, căci nu mai sunt acasă unde număram săptămânile pe perete. Cât am fost pe acasă lucrurile au mers destul de bine și m-am ținut binișor departe de prostiile nocive. La Paris treaba e ceva mai grea. E mai greu să-mi fac de mâncare, e mai ușor să cad în păcat cu altele, totuși m-am descurcat mai bine decât alte dăți. Se putea și mai bine, nu zic nu, dar nu e cazul să mă plâng pentru că e cert că se putea și mai rău, știu eu bine. Azi am constatat că am ajuns la ultima gaură la curea, că nu mai am unde să
E vineri azi și mai sunt mai puțin de 24 de ore până la ultimul examen… Am mai zis, entuziasmul nu e așa mare, emoțiile nici atât. Ar fi fost bine dacă aș fi învățat ceva mai multe lucruri în facultatea, dar asta e. Nu știu ce mai urmează după asta. Nu știu dacă această a doua facultate o sa ajute la ceva. Nu știu dacă am s-o și folosesc. Mai vedem ce și cum. Nu filosofez acum că doar e vineeeeeri…. Înainte de asta o să mă bucur de o mică vacanță săptămâna viitoare. O să povestesc duminica despre ea. Iar mai înainte și de vacanță, poate chiar mai înainte de examenul de mâine am să gătesc ceva. Vreau
Week-end-ul ăsta l-am început de vineri seară cu ceva bunătăți și multe episoade de seriale. Am cam rămas în urmă cu ele și am zis că e momentul să recuperăm. Am pregătit nisțe mâncăruri delicioase, am pus berea și vinul la rece și am zis să înceapă distracția. Și pe cuvânt că distracție a fost și muuultăă voie bună. Am ajuns și cu Magellan la doctor pentru încă o injecție de antibiotic, dar am scăpat de cea de mâine, se pare că nu mai e nevoie. Totul e foarte bine 🙂 Distracția continuă că serialele încă nu s-au terminat 😀
Vacanța mea la Lyon se apropie vertiginos de final și nu puteam pleca de aici fără să văd orașul noaptea.
Ufff… că greu mai e să scrii când ești obosit de atâta bine… Un week-end minunat pe aici și pe colea, cu tot ce-i trebuie unui week-end ca să fie așa… Câteva poze mai jos, povești mai pe larg când am să am și timp… Noapte frumoasă…
Mi-e si rusine sa spun ca nici azi nu am apucat sa scriu povestea plimbarii noastre prin tara de anul asta. Nu stiu de ce mi se pare asa greu si cu cat zilele trec pare si mai greu. Nu mai pot sa promit nimica. Pot doar sa sper ca maine o sa am destula energie pentru a ma uita macar la poze si a le sorta. Maine parintii mei implinesc 37 de ani de cand sunt casatoriti. Daca nu cumva citeste tata pe aici, ceea ce oricum nu mi-e clar daca se intampla sau nu, poate le facem si o surpriza dulce. Nu mi-e clar ce-o sa iasa si nici daca o sa am energia necesara pentru ea. Ideea
M-am topit de tot de la caldura asta. Astept toamna ca pe o renastere, desi vorba aceea nu e un anotimp cunoscut pentru asta :)) Acum ca am dormit mai devreme, sunt un pic mai fresh si gata sa va povestesc cum mi-a crescut mie brusc si dintr-odata self-esteem-ul sambata pe la pranz. Povestea incepe asa… acum vreo 3 saptamani Cip s-a operat la un dinte si desi doctorul i-a dat voie sa manance manacare destul de normala, nu supe si ceaiuri, tot am zis sa-i fac o supa crema de legume. Nu de alta, dar nu i-am facut niciodata :)) Am luat niste legume si am purces la a face supa. Nu ni s-a parut grozav ce a iesit,
E dimineata, ma rog, nu prea mai e, dar a fost… Mi-as fi dorit sa am ceva mai multa energie decat am. Nu prea a mers. E cald. Am ajuns aseara acasa. Magellan e bine si parerea mea, ceva mai mare. Casa mi se pare ca arata un pic ciudat, ca m-am obisnuit sa dorm din pensiune in pensiune. Nu difera totusi foarte tare. E doar o camera, o baie si-o bucatarie mica. Pare si ceva mai goala decat o stiam. Asta doar pentru ca am facut ordine si curatenie inainte sa plecam prin tara. Am umblat ceva, n-am adunat inca toti kilometrii, dar o sa ma ocup. Nici pozele nu le-am descarcat toate. Am vazut Sibiu, Cluj, Oradea, Arad,
ieeeeeeee… mai multe despre mancare, concediu si ce s-o mai gasi, maine… Noapte frumoasa…