Sunt deprimata… atat…
Nu stiu cum si in ce fel a trecut saptamana asta. Acum doar mi-e somn. Ma tot plang de oboseala si ma oftic la culme. Normal ca sunt obosita daca ajung sa scriu doar la miezul noptii, daca ma culc la 2 si ma trezesc mereu si mereu devreme. Ziua de joi o astept cu mare drag. Miercuri am ultimul examen si joi am asa un sentiment ca o sa dorm pana tarziu. Cel putin am sa incerc un pic. Nu cred sa pot dormi foarte mult din cauza lui Magellan si a faptului ca trebuie sa ajung la sala. Saptamana asta mi-a placut pe jumatate. N-a fost prea buna pe alocuri, dar a fost si buna. Ar trebui sa
Ma prinde bine melancolia, trsitetea… imi dau un aer aparte, stiu asta. Si revolta mi se potriveste, n-as fi eu daca nu m-as revolta macar uneori. Cu toate astea optimismul e ceea ce imi place cel mai mult la mine. Nu am intotdeauna motive sa fiu optimista, de cele mai multe ori chiar n-am, dar asa imi place sa fiu. Asta e ce ma tine in viata, ce ma face sa pun un picior in fata celuilat. Asa am trecut prin viata pana acum. Optimisul asta e completat evident si de ceva inconstienta pe alocuri, dar nu e relevant in povestea mea de acum. Ma enerveaza oamenii care imi iau fericera, care vor sa-mi distruga optimismul. Nu inteleg de ce
Exista anumite lucruri pe care nu le inteleg. Unul dintre ele este de ce nu pot fi asa cum mi-as dori. Nu vreau totul de-a gata, adica as vrea, dar am trecut de faza la care sa cred ca se si poate intampla asa ceva. Vreau sa muncesc pentru lucrurile pe care mi le doresc. Vreau sa muncesc ca sa ajung acolo si totusi nu o fac, si totusi nu reusesc. E oare clar ca nu mi le doresc asa de tare?! Sau mai poate exista si un alt raspuns? Poate mi le doresc asa de tare, dar sunt incapabila, sau poate mi le si doresc, sunt si capabila, dar mai exista si un al 3-lea factor pe care eu
S-a terminat o saptamana importanta. Prima saptamana in care am ajuns la sala. Am ajuns in 4 zile din 7, ceea ce eu zic ca e bine. O zi da, una nu. Sper sa nu ma las si mai sper sa fac fata cu mersul la sala si cu examenele pe care le incep in curand. Examenele s-au intercalat strategic printre zilele mele de mers la sala. 😀 Trebuie doar sa o scot la capat cu maratonul asta :D. Am avut o sapatamana buna, dar se putea si mai bine. Vineri dimineata m-am enervat rau pe mine, dar am reusit sa gestionez cat de cat situatia. Mai am multe de studiat si analizat. Trebuie sa invat sa fac fata unor
Today I fucking hate myself!!! Evident nu sunt intr-o dispozitie prea buna azi. Ma enervez destul de rau pe mine. Ce naiba e in capul meu?!?? gol?!??! Momentan am impresia ca sunt retardata si imi vine sa imi dau pumni si picioare. Nu pot!! Incerc sa-mi canalizez energiile astea negative ca sa ma imbrac si sa ma duc la sala. Asa o sa rezolv mai multe probleme, dar tot am sa ma urasc!! vreu sa zac!! Evident atunci am sa ma urasc si mai tare. E un cerc mare si vicios. E chiar urias. Un cerc urias si vicios.
Ziua asta e o zi pe care cred ca o sa vreau s-o tin minte. Acum sa vedem ce-o sa iasa, dar cert este ca azi chiar am ajuns la sala, ceea ce e clar un lucru de laudat. Chiar daca nu e chiar 1 ianuarie, am inceput anul bine. Nu stiu daca mai apuc un al doilea abonament, nu pot sa jur pentru asta, dar cel putin pe asta sigur am sa-l folosesc. Tragem linie si vedem pe 9 februarie cat de mult am folosit abonamentul nelimitat la sala. Anul a inceput si eu n-am o lista de rezolutii. N-am scris prea clar despre ce planuri de viitor am. Ideea e ca ma simt acum un om puternic. Un
De dimineata cand m-am trezit era soare. Soareeee!!! Nu sunt nascuta vara, dar imi place mult soarele. Soarele ma ajuta sa traiesc asa ca am avut o zi frumoasa. Am avut o zi agitata. Am mancat chec cu faina neagra, am vorbit engleza si am ascultat muzica italieneasca. Italiana am ascultat si seara la opera. Am vazut Rigoletto. 🙂 Am facut curat prin casa si am facut si o mancare gustoasa cu ardei copti. Am facut chiar si o tarta cu mere. 😀 Alta decat cea de ieri, of course. 😉 Da, am avut o zi frumoasa! Astept altele…
Am tras tare si cu tot cu teava si pereti distrusi si pusi la loc si cu o chiuveta inca nefunctionala, azi am reusit sa fac o tarta cu mere si o inghetata de vanilie. Numai bune sa mearga impreuna pentru a-l sarbatorii pe tata. Ar fi fost frumoasa si o poza apetisanta, dar n-a fost sa fie. Au trecut sarbatorile. Gata! Acum nu mai exista scuze si nimic. Am impresia ca abia acum incepe anul nou. Ca acum trebuie sa trag linie si sa ma apuc de treburi. Vreau doar sa pun totul la locul lui si sa incep sa fac ceva. Acum, maine, luni vreau sa le incep pe toate. Am impreisa ca ce ma impiedica cel mai
Eu sunt un om cu o memorie buna. Daca e sa nu fiu modesta, as zice chiar excelenta. Multa lume stie asta despre mine. Unii prieteni chiar zic ca as avea o problema, ca prea tin minte tot, toate prostiile. Problema e ca desi am o memorie excelenta, uit lucruri. Nu de-adevaratele, adica le tin minte, dar ma fac ca uit. Lasand la o parte niste probleme mai grave, ma refer acum doar la chestii de genul: uit ce imi face rau sau uit ce imi face bine. Uit de ce am plecat la drum, uit ca vreau lucruri si trebuie sa lupt ca sa le obtin. Am nevoie sa imi aduc aminte lucrurile astea pentru a putea ramane pe
Ziceam ca astazi povestesc despre o fapta buna care s-a dovedit ca a ramas nepedpsita. Am avut intentia sa fac o fapta buna sub forma de pachetele cu bunatati pentru cativa prieteni si familie. Dupa aceasta fapta buna am vrut sa mai adaug una, adica sa fac aceleasi pachetele cu bunatati si pentru 10 colindatori. Mama face pentru colindatori pachetele cu mere, mandarine, nuci si covrigi si ceva dulciuri. Dulciuri pe care pana acum le cumparam eu. Daca tot m-a lovit bucatareala de la o vreme m-am gandit sa inlocuiesc biscuitii si napolitanele si ciocolatelele pe care le cumparam pana acuma cu cateva bunatati facute de mine.
Pare tare greu sa le faci pe toate. Nu stiu cum de reusesc unii oameni sa faca chiar mai multe. E aproape miezul noptii si eu sunt in grafic cu ce mi-am propus. Sunt in grafic, dar n-am terminat. Plus ca orice-ar fi nu ma culc pana nu termin puzzle-ul. Mai am destul de putin la el. In timp ce cuptorul va merge de zor, eu am sa termin cottage-ul la care muncesc. Defapt cottage-ul l-am termina, mai am padurea. Nu are cum sa-mi mai scape azi. Am sa reusesc sa o termin. Ma intreb totusi daca am sa mai apuc sa le fac si pe celelalte. Mi-am propus sa fac atatea pana la Craciun ca nu stiu daca o