2016! An nou! Despre ce să fie anul ăsta cel mai nou din viața mea? Am avut niste dorințe pentru 2015 și unele s-au întâmplat cumva. Nu toate, nu așa cum ar fi trebuit până la capăt, dar sunt o optimistă. A fost un an bun și frumos cumva. Am stat mult la mare, cum nu aș fi crezut. Ne-am mutat până la urmă într-o căsuță drăguță cu o curte mică (chiar două) și șemineu.
Am stat strâmb și am judecat drept, m-am întors în pat de pe o parte pe alta, m-am tot frământat cum să scriu și mai ales cum să încep povestea asta care nu-i nicidecum o poveste, ci e 100% realitate. Până la urmă încep cum o fi mai mă explic pe parcurs. Eu mă tund în ultimii ani, deobicei de două ori pe an, lăsând la o parte dățile în care piticii mei din cap îmi spun că trebuie să mă tund scurt. Scurt însemnând tăiat drept până la bărbie sau cam așa ceva. S-ar putea ca asta să se cheme bob, dar nu sunt convinsă.
Am primit acum o groază de vreme o leapșă de care nu m-am ocupat nici până în ziua de azi căci sunt o varză cu carne stricată, mai ales în ultimul timp. Totuși n-am îmbătrânit chiar așa de rău încât să uit de ea și îmi macină creierii acest task neîndeplinit. Fie vorba doar între noi, mai am o leapșă pe care n-am executat-o, dar sper că o s-o rezolv și pe aia într-o zi cu și mai multe accese de conștiință. Deci purced la treabă… 1.Postezi imaginea Liebster Blog Award 2. Apoi sa spui 11 lucruri despre tine. 3. Sa raspunzi la intrebarile adresate de cel care te-a nominalizat dupa care sa formulezi un set nou de 11 intrebări. 4.
Trebuia să scriu de ceva vreme despre asta, dar nu am găsit timpul sau starea necesară. A venit totuși vremea să scriu. Acum ceva vreme am primit leapșa asta de la Larisa. Ea a scris ce ar face diferit dacă ar avea din nou 15 ani. M-am tot gândit și razgândit, am povestit cu prietenele mele despre asta și nu am reușit să îmi dau seama de ce aș face diferit dacă m-aș întoarce la 15 ani. După am citit ce spune de fapt leapșa și am văzut că ar trebui să scriu 3 lucruri pe care le-aș fi început din clasa a 9-a.
Am primit ceva vreme în urmă invitația să particip la concursul Cina la Cube Milano.
Aoleu cât m-am tot gândit eu cum să scriu postarea asta… nici nu vreți să știți… 😀 Dar nu am avut idei geniale, poate nici hazlii, poate nici nimic…Am început-o de câteva ori (dar nu acum când o scriu, peste zi, pe hârtie), dar până la urmă vin și scriu acum direct, pe viu. (Așa îmi ies cel mai bine lucrurile oricum) Azi dimineață m-am urcat într-un tren și am plecat la Sinaia. În seara asta m-am urcat în alt tren, nici măcar nu erau pereche, și m-am întors în București. Nu e o treabă întâmplătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând că mi-am cumpărat bilet de ieri, de la agenția de bilete. În al doilea, pentru
Însemnări ca de jurnal, scrise în diferite momente ale zilei. Verbele sunt la tot felul de timpuri și nu totdeauna sunt în concordanță de la un paragraf la altul… Prima zi. Am adormit frântă de oboseală pe la 1. Am lăsat un episod din Cougar Town să meargă pe televizor, dar am adormit mult înainte să se termine. Înainte să mă culc am închis aparatul de la cablu pentru a nu mai vedea dimineață când mă trezesc ceasul și am pus telefonul pe silent. M-am trezit când alarma telefonului suna. Am uitat s-o dezactivez și sună și pe silent. Era 7.30. Am oprit-o și m-am întors în pat să mai dorm, dar Magellan o auzise și începuse să miaune la
Al doilea puzzle e gata. Nu sunt in grafic decat daca ma rapotez la anul trecut, cand tot pe 18 am terminat puzzle-ul numarul doi… Ma indrept acum spre numarul trei, un puzzle cu cai…
Primul pe anul asta e gata. Mi-am dat seama ieri ca anul asta chiar nu am facut nici un puzzle. Magellan e desigur marele vinovat, dar uite totusi ca se pare ca merge si cu el. Primu puzzle din provocarea lunii decembrie a anului curent este gata 🙂 si e abia 3 😀 Nu stiu daca am sa pastrez ritmul, dar daca l-as pastra as putea sa fac chiar mai multe :)) Puzzle-ul din imagine este o vedere din Murano, Italia si l-am primit anul acesta cadou de ziua mea de la Geo. Thx Geo 🙂
Azi m-a lovit frigul de afara si cheful de ascultat colinde, dar nu chiar orice fel si mai apoi si melancolia si intre timp m-am apucat si de puzzle-uri. Dupa cum vedeti am beneficiat si de ajutor suplimetar… Asa arata acum, dar noaptea e abia la inceput si ma duc sa fac si niste vin fiert. Ma bucur ca a venit vremea de vin fiert si daca nu vom pleca nicaieri in acest week-end prelungit prevad ca va fi plin si de bunatati pe langa mult vin fiert. So, let the party begin…
In urma cu un an eram in a weird place, plicitisita, deprimata si nu mai aveam chef nici macar de puzzle-uri. Ceea ce e foarte ciudat avand in vedere cat eram de obsedata de puzzle-uri. Am strans 6 puzzle-uri si am zis sa ma provoc sa le fac intr-o luna. Initial am fost sigura ca am sa le termin. Nu toata lumea a fost chiar de acord cu mine desi pana la urma am convins oamenii. Pe parcurs am inceput eu sa cred ca nu o sa am timp suficient cu toate cate se intampla in luna decembrie deobicei. Finalul a fost totusi fericita. Pe 31 decembrie pe la ora 2 la pranz am pus ultima piesa la ultimul puzzle.