Paris – number three…
De fiecare dată când pot să spun că plec sunt un om măcar un pic mai fericit. Deci, iată, plec!
Este aproape incredibil, dar se pare că este al treilea an la rând când Parisul mă primește la el. Probabil exprimarea mai corectă ar fi că Cip mă primește la el, dar așa cu Parisul sună clar mai bine!
Nu plec chiar mâine, dar ideea e că plec. Am bilet. Acum trebuie să îmi fac planuri, să rezolv tot ce am de rezolvat până plec. Am zis doar că atunci când nu îmi pun întrebări, îmi fac planuri 🙂