De o săptămână tot aștept să apară soarele și azi, când a apărut, eu m-am trezit la 12. Tocmai azi cănd vroiam să fac atâtea lucruri. Acum să spun drept, nu e chiar o întâmplare că m-am trezit așa târziu. M-am culcat pe la 12.30 iar la 2 fără 10 m-am trezit cu niște dureri inrozitoare. Mă durea burta într-un fel dubios, cum nu mi s-a mai întâmplat până acuma. Mă dureau și rinichii. Inima îmi bătea tare. M-am speriat rău!! Aveam și o ușoară stare de vomă. Cred că n-am fost în viața mea așa de speriată. Habar n-aveam ce să fac, habar n-aveam de la ce mă simt așa. Aș fi putut să cred că n-a fost decât
Am vrut sa scriu azi pe la pranz cum ca sunt obosita si deprimata si tot asa. Acum e miezul noptii, am baut vreo 2 cafele si sunt mai treaza ca niciodata. Deprimarea a mai trecut, boala in schimb nu prea. Ma doare in gat destul de tare, destul cat sa am impresia ca am un cutit infipt acolo. Maine am ultimul examen din sesiunea asta si o sa fiu destul de aproape de sfarsitul facultatii. Inca un pic si gata. Saptamana trecuta am lipsit de 2 ori de la sala ceea ce e destul de rau. Sigur ca pot sa spun ca au fost 2 absente motivate, dar asta nu imbunatateste cu mult lucrurile. Cand incep sa nu mai
Cea mai buna perioada a mea din facultate a fost si cea mai aglomerata. Aveam 2 joburi, ma duceam la cursuri si seminarii chiar daca mai chiuleam din cand in cand, aveam iubit si aveam si timp destul sa ies la baut si sa merg la teatru. Plus ca mi-am luat toate examenele si toate restantele din ceilalti ani. A fost cel mai tare an probabil din punct de vedere al multitasking-ului. Se pare ca ma pricep la chestia asta. Se pare ca asa reusesc sa le fac pe toate mai bine, sa jonglez cu ele… Saptamana asta nu se anunta prea aglomerata, dar a devenit treptat. Pentru ca nu am cum sa ajung lunea viitoare la sala am zis
S-a terminat o saptamana importanta. Prima saptamana in care am ajuns la sala. Am ajuns in 4 zile din 7, ceea ce eu zic ca e bine. O zi da, una nu. Sper sa nu ma las si mai sper sa fac fata cu mersul la sala si cu examenele pe care le incep in curand. Examenele s-au intercalat strategic printre zilele mele de mers la sala. 😀 Trebuie doar sa o scot la capat cu maratonul asta :D. Am avut o sapatamana buna, dar se putea si mai bine. Vineri dimineata m-am enervat rau pe mine, dar am reusit sa gestionez cat de cat situatia. Mai am multe de studiat si analizat. Trebuie sa invat sa fac fata unor
Trebuie sa scriu si azi ceva pe aici. Nu prea stiu ce. Ieri eram plina de entuziasm, speranta si alte alea. Nu ca azi mi-au disparut, doar ca ma simt obosita. Trebuie neaparat sa dorm mai mult. N-am avut o zi plina, dar am reusit sa fac mare parte din ce mi-am propus. Maine e o noua zi de sala. A doua sedinta. Sper sa reusesc sa ma mobilizez. Tot ma gandesc cum sa fac sa introduc mersul la sala intr-o rutina constructiva. Nu-mi sta in fire sa fac lucrurile asa cum trebuie. Nu-mi sta in fire sa am o rutina buna. Cel mult una rea. E ceva ce ma defineste foarte tare, sa fac prostii, sa nu am grija
Am intrat azi pe jumatate cu masina in sant, dar am scapat cu bine. Intotdeauna se poate si mai rau… Maine cu putin noroc si ceva mai multa vointa ma infintez la sala. Wish me luck! 😀