Nu încercați asta acasă…

Am stat strâmb și am judecat drept, m-am întors în pat de pe o parte pe alta, m-am tot frământat cum să scriu și mai ales cum să încep povestea asta care nu-i nicidecum o poveste, ci e 100% realitate. Până la urmă încep cum o fi mai mă explic pe parcurs. Eu mă tund în ultimii ani, deobicei de două ori pe an, lăsând la o parte dățile în care piticii mei din cap îmi spun că trebuie să mă tund scurt. Scurt însemnând tăiat drept până la bărbie sau cam așa ceva. S-ar putea ca asta să se cheme bob, dar nu sunt convinsă.

Regasire…

Poza e din 2007, de cand am fost in Germania, Munchen… la muzeul tehnicii, Deutsches Museum… si ceea ce faceam era legal :)) Merge greu scrisul si batutul campilor de la o vreme… asa e in sesiune… te gandesti mai mult la examene :)) dar promit sa revin si sa imi revin, sa va povestesc cum traiesc din amintiri, cum isi mai bate joc UPC-ul de mine, despre ce mai face ferma mea, chiar si cu un bilant la sfarsit de luna… cu putin noroc si inspiratie le voi intoarce din condei pe toate… si poate vine primavara, ca nu mai pare asa sumbru afara… …pana atunci ascultati Tu esti ultima vara…