Unsprezece ani în urmă ne cumpăram împreună cartea de franceză de clasa a 12-a pentru că ni se părea prea scumpă și prea inutilă să dăm amândouă banii pe ea. Franceza nu ne era dragă și nici nu ne părea interesantă. Zece ani în urmă tăiam cu foarfeca, filă cu filă, aceiași carte pentru ca fiecare din noi să ia câte o jumătate și totuși să nu ne mai fie folositoare niciuneia. Iată-ne acum, zece ani mai târziu, la Paris împreună! când ea locuiește în Tours, iar eu semi-locuiesc la Paris… Nici una din noi nu a știut și nici nu cred că a crezut asta…
V-am zis că m-am întors. Da. M-am întors la Paris 😀 Știu, sună într-un mare fel :)) Sunt un om norocos. M-am întors iar pentru două luni la Paris și mă plimb prin oraș ca și cum aș locui aici. Nu mai am sentimentul că sunt o turistă în acest oraș
Din seria psihanalize si amintiri azi avem: sport si engelza. As putea sa adaug pe lista si miercuri, dar mai vedem. Cat am fost eleva, fie de generala, fie de liceu, am chiulit mult spre foarte mult de la orele de sport. In liceu pe langa sport am adaugat si engleza. De la alte ore nu chiuleam. Ba ca sa pastrez adevarul istoric, chiuleam intr-a 12-a de la franceza, dar asta nu face decat sa intareasca povestea mea intr-un fel. N-am urat vreo alta materie in afara de limbile straine si sport. Si franceza si engleza mi-au fost antipatice. Chiulitul de la ore era mai mult o chestiune de frica, de cat de frica mi-era de profesoara. Cu cat frica