Se pare ca e din ce in ce mai greu sa ma tin de promisiuni, dar uite ca incerc totusi sa va povestesc azi ce si cum a fost la Cluj. Drumul de la Sibiu la Cluj trece acum pe celebra autostrada A3, de la Turda la Gilau. Ce sa zic, mie mi-a placut autostrada. Cip este insa de parere ca are prea prea multe dealuri si vai si ca nu asa se face o autostrada. Partea cea mai proasta e oricum ca are doar 42 de km si deci nu mergi mai mult de 20 de minute pe frumusetea de drum. La Cluj am ajuns pe la pranz, intr-o caldura ingrozitoare. De data asta nu am mai avut noroc
Hai ca incerc sa ma tin de promisiune!! Azi chiar scriu. Am tot incercat, dar ba n-am avut timp, ba n-am avut inspiratie, ba tot ce scriam suna foarte scolareste, deci tot fara inspiratie. La Sibiu am mai fost de cateva ori in viata. Deobicei pe fuga, in treacat rapid ori something like that… Intr-o astfel de fuga, acum vreo 7 ani, am reusit in 3 ore sa vad pe repede-inainte Muzeul Brukenthal. Acum vreo 3 ani, cand am fost ultima data la Sibiu si am stat vreo jumatate de zi, am incercat sa urc in turnul din Biserica Evanghelica. N-am reusit decat sa urc pe partea laterala a bisericii, pana ajungi la scara centrala. Privelistea mi s-a parut infioratoare
…undeva in Vama… cand betivii dorm… [vodpod id=ExternalVideo.937274&w=425&h=50&fv=] Vama aproape pustie, marea un pic agitata si lipsita de oameni, cerul innorat… imagini superbe, clipe frumoase, un vin bun, un prieten si mai bun… dansuri pe muzici ciudate, cativa straini rataciti si ei prin noapte… poduri cuminti si asfalt frumos… o fericire absurda, o secunda de neatentie… un loc frumos pe o strada urata… un pescarus liber… un rasarit lipsa… … tu ai fost vreodata la mare? nu, dar am visat ca am fost… [vodpod id=ExternalVideo.937276&w=425&h=50&fv=]
Ursuletul din imagine, pe numele lui Plesu, nu a fost adus de Mos Craciun ci doar s-a bagat si el repede cand a auzit ca e vorba de poze :)) 😉
Pana apuc sa va scriu despre cum a fost la Venetia si Milano, daca o sa mai apuc vreodata :)), sa va povestesc cum a fost in evadarea rapida de zilele trecute. Aveam un fel de restanta de asta vara din concediu, Vulcanii Noroiosi, asa ca am fugit pana acolo. Am dormit la Nehoiu si a doua zi am luat-o spre Brasov, caci si acolo aveam o restanta de papanasi, nu de la concediu ci chiar de mai devreme si nu era chiar o restanta, ca am mancat si data trecuta, dar am zis ca mai venim sa mancam papanasi la Brasov si n-am mai ajuns :)) A fost tare frumos la vulcani, dar cel mai frumos mi s-a parut
Eram cu Cip intr-o dupa-amiaza prin Citta Alta si eu ma plangeam ca mi-e somn. Mancasem si bausem la pranz si tare as fi tras un pui de somn. Mai greu in mijlocul cetatii totusi :))) asa ca Cip nu intelegea de ce ma lamentez, daca tot n-am nici o solutie pentru somn, iar eu nu vroiam sa beau cafea sa ma trezesc ca doar bausem vin sa ma ametesc :))) Cum ne certam noi asa, m-am enervat rau si am luat-o din loc destul de repede, Cip venind in urma mea ceva mai incet. Cu o zi inainte descoperisem un parc, Parco delle Rimembranze si amanasem plimbare la el pentru ziua asta, numai ca nu mai stiam cum sa
Greu, greu… foarte greu… m-am chinuit o groaza ca sa fac montajul ca la sfarsit sa constat ca wordpress-ul nu suporta astfel de fisiere… si dupa lupte seculare si nervi multi l-am pus pe youtube ca n-am mai stiut ce sa-i fac….. Sper macar sa va placa 🙂
De o saptamana ma chinui sa scriu povestea asta. Dupa cum scrie si ceva mai jos intr-un blog, unul dintre lucrurile de care nu sunt mandra pe lumea asta e delasarea de care sufar. Tot delasarea era sa ma faca sa renunt la aceasta vacanta in Italia. Noroc ca exista oameni pe lume care printr-o simpla vorba iti dau imboldul de care ai nevoie. Deci, am facut rezervarile la avion si hotel si a si sosit ziua plecarii. Zborul a fost destul de scurt si linistit, totul a mers struna, atata ca desi aveam rezervare la hotel si totul era platit, nu prea stiam exact unde trebuie sa ajungem. Stiam cum se cheama hotelul si cam unde e pe harta,
Era probabil martie, nu mai tin bine minte. Am ratat microbuzul spre serviciu si ne stiind ce autobuz sa iau si pana unde si cum, am purces la drum, pe jos, vreo 5 km, pe cizme cu toc :)) si in timp ce imi blestemam zilele ca de ce nu m-am miscat mai repede, ca uite ce trebuie sa fac acuma, am privit spre cer. Si ce era acolo? Un avion, normal :))) si-am zis, ce bine era sa fi fost si eu in avionul ala…. am studiat problema si am ajuns la concluzia ca era avionul de Bergamo… unde e aeroportul de low cost pentru Milano. Asa am stabilit destinatia pentru aceasta vacanta, Bergamo. N-am auzit niciodata de oras
… sa fugim undeva… ca si sufletul meu e o mahala….. …9 zile, 1925 km, 19 judete traversate….. medias, reghin, bistrita, baia mare, sapanta, sighet, maramures, barsana, viseu, mocanita, valea vaser-ului, prislop, campulung moldovenesc, humor, voronet, moldovita, sucevita, putna, suceava si cetatea, cetatea neamtului, humulesti, mos chiorpec, agapia si varatec, ploaie, iasi, bojdeuca, vaslui, bunica……frumos, frumos tare…. trist a fost doar la final cand am aflat vestea cea rea…. Tatiana Stepa a plecat….