Cianura pentru un suras de Rodica Ojog-Brasoveanu… Vara trecuta am auzit asta 2-3 saptamani la televizor in fiecare dimineata, urma sa apara cu Adevarul. Inca imi suna in urechi vocea barbatului din reclama spunand Cianura pentru un suras… Cianura pentru un suras… Cianura pentru un suras… Sigur ati auzit vocea aia speciala din reclama… Titlul mi s-a parut genial, de autoare recunosc ca nu am auzit. A parut in august, eram in cocncediu dar am zis ca nu pot rata asa ceva. Era intr-o joi si eram la Iasi, imi aduc aminte ca am cumparat-o de la parterul unui mall, cred ca Moldova Mall… Stiu, stiu… memorie de elefant :))) (data exacta n-am mai mentionat-o ca sa nu va sperii
Dupa ani si ani de zile, nu stiu cum, total intamplator, mi-am adus aminte poezia asta. Cei din generatia mea poate si-o aduc aminte de la inceputul manualului de Cultura Civica dintr-a 7-a. Nu stiu daca acum mai exista atat poezia in manual, cat si materia in programa :)) Ce m-a fermecat atunci la poezia asta nu este promisiunea de la final de a ajunge OM, ci mai degraba parcursul… Daca-ti ramane mintea cand cei din jur si-o pierd si, fiindca o ai, te-apasa sub vorbe care dor; Daca mai crezi in tine cand altii nu mai cred si-i ierti si nu te superi de indoiala lor; Daca de asteptare nu ostenesti nicicand, nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul
Anul trecut nu am reusit sa ajung nici la Gala Om Bun din primavara, nici la Festivalul Om Bun din iarna si nici macar la Maratonul de Folk din septembrie, asa ca anul acesta trebuia neaparat sa ajung la OM BUN. Sala nu a fost plina ochi, dar destul de plina si asa a ramas pana tarziu in noapte dupa ora 12 cand s-a terminat spectacolul si cand nu se mai putea ajunge acasa decat cu taxiul.
Aştept primul vânt să mă aducă acasă Am obosit şi nu mai cred în minuni Dincolo de deşert nu există vreo oază Oamenii cu măşti, n-au fost – nu vor fi buni Şi merg şi merg pe drumul ăsta sinuos Cu o inimă-n flăcări, şi-o privire de gheaţă Răni anesteziate de un chip frumos Undeva nu aud vreun cântec să mă scoată
Exista o sumedenie de prostii despre care scriu si tot scriu, dar nu reusesc mereu sa scriu despre lucrurile faine. Am reusit sa ajung sambata seara in Club A, la Anti-Valentine’s Day – Concert Tapianriiiiiiii!!! Cand eram in facultate mi-am facut destul timp veacul in Club A si, desi imi era tare drag locul, am renuntat dupa facultate sa mai merg acolo… Motivele sunt multiple si foarte diverese… Ultima data am fost acolo de Valentine’s Day in 2007, tot la un concert Tapinarii.
Am dormit o noapte intr-un pat de copil Si-am visat cum rasar flori de foc pe campii, Iar prin ochi de parninti, Se-adunau lacrimi fierbinti. Se facea ca alerg fara noima, pe-un drum Si din stele curgeau mari fuioare de scrum, Iar pamantul stinghier , Nu-si gasea vadul zilei pe cer.
Au trecut ani multi la numar, daca nu ma insel vreo 13, de cand s-a lansat filmul Titanic. Toata lumea murea sa-l vada, colegele mele de clasa (eram in clasa a 8-a pe atunci) l-au vazut de 5, 6 ori numai la cinema. Caietul meu de amintiri dintr-a 8-a e plin de Kate & Leo, Rose & Jack in nesfarsite inimioare…Se zicea ca ai nevoie de multe pachete de servetele la cat o sa plangi la filmul asta. Tot spiritul asta de turma din jurul lui, m-a impiedicat sa ma duc sa il vad pe ecrane si am refuzat constant sa-l vad chiar daca s-a dat la televizor de atunci incoace de zeci de ori.
Ding-ding-ding… Ninge asa frumos afara… Lumea s-a închis în casa Si înfipta în mâncare E mai grasa mai frumoasa. Ding-ding-ding… Copilasii unsurosi Se strecoara-n asternuturi Si cu pofta de sub unghii, Clantane si-nghit rebuturi… Ding-ding-ding…
Ma declar aproape invinsa de acest puzzle! N-am reusit sa-l fac nici pana acuma. Lasand la o parte lipsa de timp si alte cele, tot nu reusesc sa-l fac, e prea greu!!! Desi am facut la viata mea chiar si un puzzle alb-negru, la care nu aveam nici poza, puzzle-ul asta imi da mari batai de cap si nu prea inteleg de ce. E un puzzle cu multi cai. Am mai facut puzzle cu cai, unul chiar mai mare decat asta, dar asta de acum nu-mi iese si gata!!! Am inaintat foarte greu la el si aproape ca sunt impotmolita 🙁 Mai, mai ca m-as opri si m-as apuca de altul pentru ca am impresia ca stau foarte mult in