Astept primavara – continuare…
Am terminat sesiunea zilele trecute si m-am simtit teribil de obosita. Ma laud cat de bine ma descurc cu multitaskingul, dar la sfarsit sunt cam epuizata. Imi consum energia in multe directii si sfarsesc prin a nu mai avea deloc si prin a nu mai vrea sa fac nimic. Asta pana ma prinde iar cine stie ce “microb” si iar imi fura energiile. Ma impart in prea multe directii. Prea imi doresc sa le reusesc pe toate in acelasi timp.
Cand sunt obosita ma opresc din a face lucrurile corecte si incep sa cred ca e ok sa fac si lucruri gresite, incep sa cred ca e ok sa nu mai fac lucrurile corecte, macar pentru o vreme. Acum sunt obosita si am luat-o pe aratura. E soara afara, dar asta nu pare sa ma ajute. Nu mai am chef sa ies din casa. Asta e un alt simptom ca ceva nu mai e in regula.
Am mai fost in this weird place, dar incerc sa fac cumva sa schimb lucrurile. Incerc sa inteleg ce se intampla cu mine ca sa nu tot repet aceleasi prostii la infinit. Nu de alta, dar devine teribil de predictibil si deci foarte plictisitor.
Incerc acum sa nu uit lucrurile pentru care ma bucuram zilele trecute. Erau lucruri bune, lucruri frumoase. Poate merita sa nu uit de ele asa repede. Ma simteam mai bine asa…
Astept in continuare primavara. Sper in continuare ca de undeva din primavara o sa apara si salvarea mea…
Noapte frumoasa…