Marti, marti, marti… Ziua asta nu e o zi speciala pentru mine in general. Cand eram prin generala era cea mai antipatica zi din doua motive. O data ca era “marti, trei ceasuri rele” si a doua oara pentru ca niciodata nu aveam ore de matematica martea si v-am povestit ca matematica era galbena si ce puteri miraculoase avea. Dupa ce am tot gandit o perioada ca martea sunt trei ceasuri rele si mi s-au intamplat intr-o marti toate cele rele posibilele la scoala, chiar mai multe de 3 la numar, am zis ca mai rau nu se poate. Ca urmare martea viitoare am zis ca nu mai sunt trei ceasuri rele si am scapat de superstitia asta cam stupida.
Starea mea de spirit e in ceata, ceata mare si nu stie incotro s-o ia. Ar fi doua posibilitati. Una si cea mai probabila, sa se intoarca la lene si la plictiseala. E destul de confortabila, nu trebuie sa mai fac nici eu nimica daca ea e asa si scapam cu totii de treaba. Dar… pentru ca normal ca exista un dar… e cam plictisitoare din fire starea asta… Adica ti-e lene azi, ti-e lene maine, dar pana cand… ca poate lenea n-a omorat pe nimeni, dar plictiseala sigur da. Cealalta posibilitate e mai nuantata. Adica as putea fi vesela, optimista si intreprinzatoare. Avantajele ar putea fi mai multe. Dezavantajul major este ca poti sa obosesti de atata optimism, veselie