Cărți…

Cărți…

Luni dimineață! Bradul luminează feeric, dar parcă nu mai am chef de el. Afară nu mai e nici măcar ceață. Acum, că zilele astea se termină sărbătorile, am chef să vină primăvara. Atât pot suporta iarna, de când vine (calendaristic, dacă nu și în realitate) și până trec sărbătorile. După mi se pare inutilă și mă încurcă teribil. Oricum eu nu înțeleg de ce Anul Nou e în plină iarnă și nu la 1 martie. Cum ziceam e luni. Îmi beau cafeau și am tras lângă mine teancul de cărți cumpărate mai recent. Pe final de 2013 a dat peste mine boala cumpăratului de cărți. Întotdeauna am suferit de ea, dar am încercat să mă țin departe o vreme. Însă

Read More

Caut recompensă…

Mă apucai cu ceva vreme în urmă de treabă. Nu mai știu exact câtă vreme, căci nu mai sunt acasă unde număram săptămânile pe perete. Cât am fost pe acasă lucrurile au mers destul de bine și m-am ținut binișor departe de prostiile nocive. La Paris treaba e ceva mai grea. E mai greu să-mi fac de mâncare, e mai ușor să cad în păcat cu altele, totuși m-am descurcat mai bine decât alte dăți. Se putea și mai bine, nu zic nu, dar nu e cazul să mă plâng pentru că e cert că se putea și mai rău, știu eu bine. Azi am constatat că am ajuns la ultima gaură la curea, că nu mai am unde să

Read More

duminică…

E târziu în noapte și eu nu prea am somn, așa că mă gândesc să scriu pe blog. Blogul ăsta care mi-e drag așa cum e el. Blogul ăsta pe care am scris și lucruri frumoase și filosofice și derizorii. Așa cum e el cred că mă reprezintă și chiar daca n-o fi așa, mie totuși mi-e tare drag. Aseară mă gândeam că îmi doresc o zi frumoasă. Mă gândeam chiar la o zi perfectă. Mă gândeam că o zi perfectă poate fi în multe feluri, depinde ce ți se dă și ce vrei de la ea. N-aș putea zice că a fost o zi perfectă, dar totuși cât de frumoasă a fost ea… E târziu și sunt trează de

Read More

Luni, 30 mai 2011

Însemnări ca de jurnal, scrise în diferite momente ale zilei. Verbele sunt la tot felul de timpuri și nu totdeauna sunt în concordanță de la un paragraf la altul… Prima zi. Am adormit frântă de oboseală pe la 1. Am lăsat un episod din Cougar Town să meargă pe televizor, dar am adormit mult înainte să se termine. Înainte să mă culc am închis aparatul de la cablu pentru a nu mai vedea dimineață când mă trezesc ceasul și am pus telefonul pe silent. M-am trezit când alarma telefonului suna. Am uitat s-o dezactivez și sună și pe silent. Era 7.30. Am oprit-o și m-am întors în pat să mai dorm, dar Magellan o auzise și începuse să miaune la

Read More

Marti…

Marti, marti, marti… Ziua asta nu e o zi speciala pentru mine in general. Cand eram prin generala era cea mai antipatica zi din doua motive. O data ca era “marti, trei ceasuri rele” si a doua oara pentru ca niciodata nu aveam ore de matematica martea si v-am povestit ca matematica era galbena si ce puteri miraculoase avea. Dupa ce am tot gandit o perioada ca martea sunt trei ceasuri rele si mi s-au intamplat intr-o marti toate cele rele posibilele la scoala, chiar mai multe de 3 la numar, am zis ca mai rau nu se poate. Ca urmare martea viitoare am zis ca nu mai sunt trei ceasuri rele si am scapat de superstitia asta cam stupida.

Read More

Cianura pentru un suras…

Cianura pentru un suras de Rodica Ojog-Brasoveanu… Vara trecuta am auzit asta 2-3 saptamani la televizor in fiecare dimineata, urma sa apara cu Adevarul. Inca imi suna in urechi vocea barbatului din reclama spunand Cianura pentru un suras… Cianura pentru un suras… Cianura pentru un suras… Sigur ati auzit vocea aia speciala din reclama… Titlul mi s-a parut genial, de autoare recunosc ca nu am auzit. A parut in august, eram in cocncediu dar am zis ca nu pot rata asa ceva. Era intr-o joi si eram la Iasi, imi aduc aminte ca am cumparat-o de la parterul unui mall, cred ca Moldova Mall… Stiu, stiu… memorie de elefant :))) (data exacta n-am mai mentionat-o ca sa nu va sperii

Read More