O mare prapastie…. din ce in ce mai mare… pamantul fuge de sub picioare… e soare…e frig… e dimineata… m-am plictisit… e stupid… nimic nu-mi convine… nimic nu e bine… sunt asa cum nu mai stiu… In mod periodic ma enervez si ma satur de toti si de toate, nimic nu-mi mai convine , toti sunt niste prosti, parca numai eu as fi desteapta, si normal ca nu sunt, ca daca as fi, nu m-as mai enerva… tot nu inteleg ca nu trebuie sa-mi bat eu capul cu ei, oricine ar fi ei, astia din poveste…. complicat… Mereu zic ca o iau de la capat, niciodata nu o fac, nu, nu se intampla niciodata asta pentru ca asa sunt eu
Afara e frig desi e primavara, bate de undeva de departe un vant de schimbare… iar o luam din loc de aici spre altceva…. se vad multe lucruri in fata si cat mai diverse dar toate atat de incerte…. ce va fi?! nu stie nimeni… soarta ne poate fi schimbata in fiecare secunda… incertitudinea asta m-ar fi omorat candva… acum pot traii destul de linistita cu ea… don’t worry be happy…. o sa fie cald de Paste!!
Mergand pe strada intr-o seara am vrut sa pa opresc si sa urlu “NU MAI POT!”!!!….. chiar nu mai pot…. Am obosit….. as vrea sa plang si sa ma descarc dar nu am voie sa fac asta… as vrea sa ma ia cineva in brate si sa-mi spuna c-o sa fie bine…. dar nici asta nu mai cred…. Am obosit sa fiu tare, am obosit sa fiu om mare… As vrea sa stiu lucruri sigure, as vrea sa stiu ca ma pot baza pe ceva…. totul e o mare incertitudine, alerg fara de sens…. am impresia ca am ajuns la final, la finalul cui, nu stiu….. as vrea o mare pauza de la tot… as vrea sa pot suna pe
E timpul si locul pentru o schimbare oare? Mai sunt eu cum eram candva?… M-am transformat in altceva??… Si oare ce urmeaza iara?… Urmeaza oare aceleasi vechi povesti? Aceleasi ganduri nesafarsite De ce a fost si ce va fi…. As vrea sa stiu