Mai mult decât nimic…

Târziu în noapte sau dimineață devreme. Nu știu exact unde sunt și sunt cumva pierdută. Sunt aici în fața unei pagini virtuale încă nescrisă și mă întreb ușor retoric (deși nu mi-e clar dacă există așa ceva) cu ce s-o mai umplu. Mi se pare greu să mai scriu de la o vreme pentru că îmi lipsesc și ideile și gândurile și tot. De fapt nu-mi lipsește nimic. Cel mult curajul de a așterne lucrurile cumva. Caut de luni bune o zi pentru mine și dacă nu-i timp pentru o zi măcar pentru câteva ore. Nimic! Nu am găsit nimic!