Marti…

Ile/ November 2, 2010/ Culturale, Ganduri/ 0 comments

Marti, marti, marti… Ziua asta nu e o zi speciala pentru mine in general. Cand eram prin generala era cea mai antipatica zi din doua motive. O data ca era “marti, trei ceasuri rele” si a doua oara pentru ca niciodata nu aveam ore de matematica martea si v-am povestit ca matematica era galbena si ce puteri miraculoase avea. Dupa ce am tot gandit o perioada ca martea sunt trei ceasuri rele si mi s-au intamplat intr-o marti toate cele rele posibilele la scoala, chiar mai multe de 3 la numar, am zis ca mai rau nu se poate. Ca urmare martea viitoare am zis ca nu mai sunt trei ceasuri rele si am scapat de superstitia asta cam stupida. De atunci ziua de marti a ramas o zi oarecare.

Am reusit azi, marti, sa ajung in sfarsit sa ma inscriu la facultate deci sunt studenta in anul 3 oficial. Am si dovada, carnetul de student proaspat vizat. Si ca sa profit de asta am fugit la film la Muzeul Taranului Roman sa imi iau bilet de student. Stiam ca filmul incepe la 6 si era cat pe ce sa renunt sa ma mai duc ca eram destul de sigura ca nu am sanse sa ajung la timp. Noroc ca m-am dus. Am ajuns la 5.59. Nu, filmul nu inepea la 5 si eu am ajuns prea tarziu. Nici la 6 nu incepea si eu am ajuns la fix. Filmul incepea la 7 asa ca am avut timp si sa beau un pahar de vin alb si o cafea si sa citesc din cartea pe care o aveam la mine. Turma vede urma. Un roman politist, un thriller ovin, scris din perspectiva oilor care si-au pierdut pastorul, acesta fiind ucis.

Ca sa revin la film, Marti dupa Craciun, nu stiu exact la ce ma asteptam, dar sincer nu mi-a placut cam deloc. Iar reactia nevestei cand afla ca e inselata chiar de la sotul ei mi se pare de-a dreptul neverosimila. Citesc acum pe net ca lumea a fost incantata de el in afara si ca a luat premiul la Cannes, Un Certain Regard. Deci e clar ca eu is cam prostuta pentru ca nu il apreciez.

Trecand si peste film am iesit afara si era in continuare ceata. Imi place teribil cand e ceata!! asa ca m-am plimbat de la Muzeul Taranul Roman pe jos, prin ceata, pe Lascar Catargiu pana la Romana. Nu mi s-a parut frig si a fost extrem de placut, chiar reconfortant… A fost o zi frumoasa de marti…

Share this Post

About Ile

Eu sunt Ile și scriu pe blogul ăsta într-o formă sau alta de aproape 10 ani. Sunt gândurile mele despre orice, sunt frustrările și bucuriile mele, sunt trăirile mele și o parte din viața mea așternute pe pagina asta virtuală așa cum mi-au venit tastele la mână.

Lasă-mi un comentariu...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.