Alchimie?!
Nu pot sa scriu la Papa la Ile zilele astea despre ce minunatii am facut pentru ca nu am aparat foto sa pozez frumusete de biscuiti demential de buni, dar pentru ca Cip mi-a trimis ceva poze de la Paris o sa va arat si voua cateva.
Pe de alta parte ma tot gandesc zilele astea la mica mea aventura in bucatarie. Chiar o sa mearga vreodata treaba asta de care m-am apucat?! Am vreo sansa…?!
Imi aduc aminte ca era in Alchimistul ceva care spunea ca inceputul e mereu favorabil, ca tot Universul conspira pentru a ti se implini visul. Abia mai apoi Universul te pune la incercare.
Inceputul meu este favorabil, tot Universul conspira pentru ca biscuiti mei sa fie fabulosi de buni, dar oare ma voi descurca la momentul incercarilor. O sa am atunci destula putere?! O sa-mi mai doresc si atunci sa reusesc la fel de tare?!
Oricum ar fi, pentru ca poate visez cateodata, dar sunt constienta ca nu o sa si reusesc neaparat, ma bucur ca fac asta acuma. Destul timp din viata am fost precum negustorul de cristaluri, omul care nu are curaj sa-si indeplineasca visul. Intodeauna mi-a fost teama de esec si cel mai simplu mod de a nu esua e sa nu incerc. Acum ma straduiesc sa schimb lucrurile astea, acum ma straduiesc sa incerc macar, indiferent de ce se va intampla mai departe…
Toate pozele astea sunt facute azi de Cip la Paris. N-au nici o legatura cu ceea ce am scris, dar am zis ca ne putem bucura si noi de ele 🙂
Noapte frumoasa!