De fiecare data cand visez, vine cineva imi da o palma si ma trezeste la cosmarul ce se numeste viata… E invariabil , e apropae fara speranta ca va fi vreodata altfel… Ma supar, urlu, tip, ii urasc pe toti, ba chiar pe unii i-as bate…. Trece si iar incep sa visez… tot felul de prostii, c-o fi, c-o patii… aberatii… Trecutul ma domina atat de tare incat m-as putea chiar muta acolo, in trecut, as trai foarte bine, mai bine ca acum, cand traiesc din amintiri in prezent… Intr-o zi va trebui sa ma despart de el, dar se pare ca pentru mine asta e un pic cam greu….