E toamna-n septembrie, n-as fi aflat daca nu mi-ar fi spus un prieten cocor… asa spunea o melodia acum vreo 14 ani… am auzit-o cred de cel mult 3 ori in viata, dar imi revine in minte in fiecare an la inceput de septembrie. Acum cateva zile ma gandeam ca o sa vina septembrie, dar tot vara o sa fie. M-am inselat. Toamna a muscat rau din cascaval si a venit cu 3 zile inainte. Nu ma plang, nu-mi pare rau pentru ca imi merge bine. Pare trist afara, dar tristetea e cateodata frumoasa. La sfarsit de vara, Magellan si Plesu va saluta 😉
Cateodata mi se pare ca e inceput de toamna, cateodata chiar imi doresc sa fie inceput de toamna… poate chiar Septembrie, luni… Sa fie inceput de toamna si lucrurile sa stea cu totul altfel. Am nevoie de o schimbare, o schimbare mare, mare. Imi imaginez o toamna vesela si cu un alt farmec, cu inceputuri multe, poate si ceva realizari, ca n-am mai avut de un car si ceva de ani. Cu o adiere de vant rece, cu un vis colorat. Stiu cexact cum arata ziua perfecta, ce culori, ce inflexiuni, ce adieri, ce apus si cu cine si unde. E un tablou atat de frumos conturat in mintea mea… E o toamna perfecta. Mi-o doresc si o vad cu