Oameni buni, șed într-un pat de hotel cu laptopul în brațe și o cană mare de cafea alături. Nu e început de zi, dar e totuși un început, un început de aventură nou-nouță. Narcisele din figură m-au întâmpinat cum am intrat în cameră și vă zic asta așa ca să vedeți că știe Cip să aibă grijă de pofta mea nebună de flori multe și frumoase de primăvară… N-am apucat să văd mare lucru din oraș în drumul de la aeroport la hotel, dar promit să explorez Lyonul cum voi știi mai bine… Un strop de cer de la fereastră…
Afara este primăvară… ieeeeeeiieeeee… În casa mea cea galbenă miroase a primăvară… iar eu pentru o clipă sunt chiar optimistă… asta și pentru că am înghesuit iar pe unde am apucat toate gândurile alea rele. Trebuie să îmi fac bagajul căci iar plec… Ma rog, mai am câteva zile până plec… dar trebuie să mă gândesc la tot felul de lucruri ca să reușesc sa-mi fac bagajul. Nu sunt nerăbdătoare să descopăr acest nou oraș, nu îl aveam pe listă, dar cum aș putea oare să ratez așa o șansă. N-aș fi văzut probabil niciodată nici Singapore, dacă n-aș fi avut eu acest gen de șansă. Șansa să fiu singură și la un moment dat să fiu răsplătită pentru toate
Am fost trista azi. Nu cu un motiv anume. Tot cele vechi ma fac sa sufar. Dupa o vreme am obosit de la atata tristete si am inceput sa ma fac ca uit de toate. Am facut atunci niste biscuit cu nuca si cacao. Mai tarziu am pus si de-o pizza. N-am mai facut asa ceva niciodata si sunt tare mandra de ce a iesit la final. Am reusit acum, in miez de noapte sa pregatesc si sa pun la frigider si blatul pentru o prajitura cu mere. Prajitura am s-o impart in doua si am s-o duc sambata si duminica in vizita. Daca am sa mai am energie, maine dimineata mai fac repede si niste croissante cu ciocolata ca