Pare tare greu sa le faci pe toate. Nu stiu cum de reusesc unii oameni sa faca chiar mai multe. E aproape miezul noptii si eu sunt in grafic cu ce mi-am propus. Sunt in grafic, dar n-am terminat. Plus ca orice-ar fi nu ma culc pana nu termin puzzle-ul. Mai am destul de putin la el. In timp ce cuptorul va merge de zor, eu am sa termin cottage-ul la care muncesc. Defapt cottage-ul l-am termina, mai am padurea. Nu are cum sa-mi mai scape azi. Am sa reusesc sa o termin. Ma intreb totusi daca am sa mai apuc sa le fac si pe celelalte. Mi-am propus sa fac atatea pana la Craciun ca nu stiu daca o
Mai am 3-4 zile pana plec la Riga si eu sunt cu Parisul tot in standby!! Daca nu scriu pana plec probabil ca n-am sa mai scriu niciodata despre experienta asta. Daca in loc sa ma lamentez as scrie pur si simplu ar fi mult mai bine. Ce ma opreste totusi sunt pozele. Nu le-am sortat si selectat si nu pot nici macar sa selectez cateva sa le pun aici alaturi de poveste. Plus ca as vrea odata cu povestea sa pun si linkurile cu pozele de pe Picasa. Se pare ca nu se poate. Am 4000 de poze facute la Paris in 12 zile. Numai cand ma gandesc cate sunt mi se face rau!! Ok, nu sunt 4000 de
Fiecare zi care trece ma apropie mai mult sau mai putin de o zi pe care o astept. Nu stiu ce face ziua aia sau ce nu face, daca aduce vraji sau nu, daca o sa fie buna sau nu si nici macar nu stiu daca o sa vina cu adevarat. Ce fac pana vine?! Mai nimic, traiesc la nimereala gasindu-mi scuze. E ceva firesc…