Când apuc să fac măcar câteceva din ceea ce îmi propun sunt veselă. Sunt zile în care nu reușesc absolut nimic, dar de la o vreme am reusit și uite că ăsta e un lucru tare bun. E vară și e tare cald și ăsta eu un lucru tare rău pentru mine. E grozav de bine că a plouat și am reușit să respir un pic, dar din păcate nu cred că va ține. E o perioadă complicată pentru mine, ca toate perioadele. Niciodată nu e simplu, dar într-un fel m-am obișnuit cu asta, deși nu îmi place. Lucrurile se mișcă prea încet pentru mine, dar atâta timp cât se mișcă e bine. Zilele trec și lucrurile se întâmplă încet
Marti, marti, marti… Ziua asta nu e o zi speciala pentru mine in general. Cand eram prin generala era cea mai antipatica zi din doua motive. O data ca era “marti, trei ceasuri rele” si a doua oara pentru ca niciodata nu aveam ore de matematica martea si v-am povestit ca matematica era galbena si ce puteri miraculoase avea. Dupa ce am tot gandit o perioada ca martea sunt trei ceasuri rele si mi s-au intamplat intr-o marti toate cele rele posibilele la scoala, chiar mai multe de 3 la numar, am zis ca mai rau nu se poate. Ca urmare martea viitoare am zis ca nu mai sunt trei ceasuri rele si am scapat de superstitia asta cam stupida.