Vreau înapoi…
Aș hali salam, dar n-am. Adevărul e că n-aș hali salam, asta e doar o prostie, dar nu mai știu cum să scriu pe blogul asta. Viața e greu, dar greu tare. Naiba sa o ia, că nu poate o dată să fie și mai puțin complicată. S-a nimerit să am trei zile libere care cumva sunt aproape patru și am zis să mă duc la mare, să fug, să mă relaxez un pic, să mă odihnesc un pic. M-am dus, a fost frumușel, am înotat la piscină, am băut o cafea, am mâncat mâncare cât de cât bună, am băut niște vin, am făcut poze… Nu mă simt prea odihnită totuși, de relaxata ce să mă zic…
M-am întors acasă unde totul e vraiște, zici că au trecut barbarii pe aici. Desigur totul e meritul meu de săptămână trecută. Eu am făcut tot dezastrul asta și acum trebuie sa găsesc o cale printre dormit și mers la muncă să pun totul la loc. Obositor!
Oh și câte și mai câte mai sunt și mă stresează tare. Trebuie să învăț să mă detașez și până la urmă ce e și ce nu e sfârșitul lumii?
Mi-ar plăcea să mă întorc aici. Nu știu dacă mai știu drumul…