Am reușit azi să fac două din lucrurile pe care le tot amânam. Nu că ar fi vreo mare filosofie, nu că erau niște lucruri importante, nu, dar am reușit, ceea ce e important oricât de stupid ar fi. M-am umplut de o stare de bine. Probabil aș face mai multe, dar azi e sărbătoare. Chiar și așa aș putea face lucruri, dar aștept să mai treacă zilele. Nu-i bine, dar aia e. Citesc despre cum să fac să nu mai amân lucruri, să fac ceea ce trebuie chiar dacă nu-mi prea place și tot așa. Lupt! Asta fac! Lupt cu mine și cu toate prostiile din capul meu! E frumos să mai ai câteodată energie, mie îmi cam lipsește.
