Sibiu – prima oprire…
Hai ca incerc sa ma tin de promisiune!! Azi chiar scriu. Am tot incercat, dar ba n-am avut timp, ba n-am avut inspiratie, ba tot ce scriam suna foarte scolareste, deci tot fara inspiratie.
La Sibiu am mai fost de cateva ori in viata. Deobicei pe fuga, in treacat rapid ori something like that… Intr-o astfel de fuga, acum vreo 7 ani, am reusit in 3 ore sa vad pe repede-inainte Muzeul Brukenthal. Acum vreo 3 ani, cand am fost ultima data la Sibiu si am stat vreo jumatate de zi, am incercat sa urc in turnul din Biserica Evanghelica. N-am reusit decat sa urc pe partea laterala a bisericii, pana ajungi la scara centrala. Privelistea mi s-a parut infioratoare si mi-a fost de-ajuns. Plus ca pe scara coborau niste straini (erau foarte multi atunci la Sibiu ca era Capitala Cultural Europeana) care topaiau pe trepte si scara se misca ingrozitor. Asta asa, ca sa nu-i iert nici pe strainii prost-crescuti!
Anul asta am ajuns la Sibiu in prima zi a lunii august, mai pe dupa-amiaza. Dupa ce ne-am cazat si ne-am tras sufletul un pic, am plecat la hoinarit prin centru. Am avut noroc ca pensiunea era la 15-20 de minute de mers pe jos pana in centru, asa ca am facut miscare ca tot am devenit foarte sedentari. In centru era destul de plin, lume multa pe la terase. Nimic deschis asa ca am hoinarit pe strazi. Muzeul/palat Brukenthal se inchisese deja, iar a doua zi fiind luni era inchis. Chiar daca nu am fi plecat marti de dimineata spre Cluj, tot n-am fi avut noroc sa-l vizitam pentru ca in prima marti din fiecare luna este de asemena inchis. Deci nici anul acesta n-a fost sa fie Brukenthal.
A doua zi am vazut parte din zidul cetati. Intr-unul din turnuri se putea urca, dar doar pe propria raspundere asa ca eu nici nu mi-am pus problema sa urc. Am vazut iarasi piata mare a cetatii, ne-am plimbat din nou pe strazi in sus si in jos, am intrat in bisericile pe care le-am gasit deschise. Spre exemplu Biserica Ursulinelor n-am gasit-o in nici un an deschisa si deci habar n-am cum arata pe dinauntru.
Am reusit sa urc in Turnul Sfatului sau Turnul cu scari. Nu e asa ingrozitor urcatul, dar eu am urcat repede-repede, sa nu cumva sa se prabuseasca totul sub pasii mei. De sus se vede Piata Mica si Podul Minciunilor si restul orasului.
Ce nu ne-a placut deloc sus a fost ca sunt geamuri termopan, ceea ce nu mi se pare deranjant din punct de vedere estetic, dar este ingrozitor pentru ca nu e pic de aer. Dupa ce ne-am mai racorit cu bere, cafea si vin, ne-am mai plimbat si am vazut si Biserica Evanghelica, unde se fac reparatii pe interior.
Am mancat mai pe seara la Butoiul de aur ori something like that, un bulz bunicel desi speram sa fie si mai bun. De desert nu am mai avut loc…
Ne-am intors pe seara in camera, cam obositi de umblatura, dar cat de cat fericiti…
Restul de poze le gasiti aici…
P.S.1 Episodul viitor despre Cluj.
P.S.2 Aaaaaa, si asa ca fapt divers, a trecut o luna fara Farmville si aproape ca nici nu imi mai aduc aminte de el. Oricum nu-i simt deloc lipsa… 🙂
hehe…dragutz si inspirant. ar trebui sa borbesc si eu un pic de calatorii:)
merci 🙂
chiar ar trebui!!!
:))..revenind, imi dau seama ca sunt o agramata:D
nu chiar :))) doar neatenta ca v este langa b