Tot nu știu…
Mi-e atât de lene…și întoarcerea la vechile obiceiuri bune pare și mai grea. Momentan stau pe un munte de lene, refulari de tot felul și tot așa… Ar fi mai simplu daca as putea sarii peste toate. Nu sunt trista, nu sunt deprimata… am doar foarte, foarte multă lene. Nu mi-e clar în secunda asta nimic. Nu mi-e clar ce ar trebui să fac, nu mi-e clar dacă am să reușesc vreodată ceva, sau poate mai bine pur și simplu n-ar mai trebui să lupt. Nu știu care varianta e mai bună, nu știu în care caz am să fiu mai fericită… Nu am găsit încă perechea de zaruri norocoase cu care să joc la cazinoul vieții…