Paste – episodul 2…

Ile/ July 12, 2010/ Amintiri, Delicios!, Ganduri/ 0 comments

Cip n-a mancat niciodata paste inainte sa facem noi impreuna acum multi, multi ani. Sa facem impreuna inseamna el sa aprinda aragazul si cuptorul si eu sa fac restul :)) Acum multi, multi ani nu numai ca nu stiam sa aprind cuptorul cum v-am povestit in primul episod, dar nu stiam nici sa aprind aragazul, sau de fapt stiam dar nu faceam asta defel. Prima data am facut paste simple pentru ca mai mult le-am facut pentru mine 😉 Ghinion de nesansa i-au cam placut si lui, dar el ar fi preferat sa mai aiba ceva umplutura sosul, asa am ajuns la acest compromis de paste cu carnati si ciuperci. Am mai incercat in perioada aia si paste cu ton, dar nu ne-au prea placut. Oricum nu mai stiu cum le-am facut.

Dupa ce sambata seara ne-am rasfatat cu niste paste simple la cuptor, duminica dimineata am zis sa facem niste penne cu ciuperci si carnaciori. Reteta nu e complicata deloc, la fel ca cele mai mult retete de paste. Am taiat carnatii de plescoi feliute mai subtiri sau mai groase, cum mi-au venit la mana/cutit si i-am pus intr-o tigaie teflonata. Fara ulei ca lasa singuri. Cand s-au perpelit le-am adus niste ciuperci in tigaie, sa se combine si sa iasa ceva bun de tot de mancare. Ciupercile nu erau prea mari si le-am spalat bine inainte sa le adaug, fara sa le mai tai. De ceva timp imi place la nebunie sa pun ciupercile intregi in mancare. Iese destul de multa apa din ele si se micsoreaza tocmai cat sa fie bune si asa apuci sa simti gustul. Daca le tai, mi se pare ca se pierd prin mancare. Dupa ce ciupercile s-au micsorat si s-au amestecat cu carnatii, am adaugat niste pasta de tomate, am facut o mare mozoleala si am mai lasat pe foc cateva momente. Intre timp am fiert pennele in apa cu un pic e ulei de masline. Unii spun ca nu e bine sau ca n-are efect. Mie mi se pare ca merge si ca nu se mai lipesc pastele, cel putin nu asa de tare. Le-am strecurat si le-am dat prin apa rece sa se opreasca fierberea.Am luat vasul termorezistent si am pus cam jumatate din penne si pe deasupra jumatate din sos, am amestecat bine si am ras cascaval. Dupa ce am pus si restul de penne mi-am dat seama ca sosul n-o sa mai intre defel, asa ca am scos repede pennele de deasupra cascavalului si le-am pus in capacul de la vas. Vasul meu are si un capac destul de maricel, in sensul de adanc, practic fiind doua vase, asa ca m-am scos din belea. Am amestecat si in al doilea vas pennele cu sosul, am ras cascaval si le-am bagat repede la cuptor 10 minute la 180 de grade. Dupa am stins focul si le-am mai lasat acolo pana am dat pisoiul afara si am sters masa sa putem manca.

Au fost foarte bune, carnatii destul de condimentati, dar cred eu, un mare fan al usturoiului, ca mergea si un pic de usturoi. Am mancat un vas pana am plecat la drum si unul ne-a mai ramas… ne-a mai ramas atunci, ca acum nu mai e nimica de mult :))) Pentru ca duminica dimineata ne cam grabeam n-am mai apucat sa pozez pastele, iar aseara eram prea obosita sa mai fac poza la al doilea vas, deci in episodul doi n-avem poza, dar sper ca ma credeti ca au fost bune si au aratat apetisant 🙂

In episodul urmator avem paste cu fructe de mare. V-am zis ca n-am mai facut pana acuma asa ceva si daca nu ma insel nici n-am mai mancat, dar la aceasta mare premiera au iesit grozav. Data viitoare cand mai facem poate reusim sa facem cu fructe de mare proaspete.

Share this Post

About Ile

Eu sunt Ile și scriu pe blogul ăsta într-o formă sau alta de aproape 10 ani. Sunt gândurile mele despre orice, sunt frustrările și bucuriile mele, sunt trăirile mele și o parte din viața mea așternute pe pagina asta virtuală așa cum mi-au venit tastele la mână.

Lasă-mi un comentariu...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.