Toate pe lumea asta au un sfarsit. Nu poti tot timpul sa fii asa fericit si cu chef de viata, nu? Asa ca gata, s-a terminat! Azi n-am avut chef de nimic si de nimeni. Ii urasc pe toti si pe toate… am baut un litru jumatate de must si mi-am comandat mancare acasa ca nici sa deschid frigiderul n-am avut chef. Pe Magellan l-as fi aruncat pe geam mai ales cand nu era cuminte!!! Este inca viu, don’t worry 😛 Am dormit la pranz si s-ar putea sa ma si culc devreme. Nu mai vreau nimic!! Sa dispara toate… ar fi frumos daca mi-as reveni pana maine pentru ca e luni si as putea sa o iau de la
Imi place cand vantul rece imi bate prin plete. Nimic nu ma face sa ma simt mai libera decat aceasta senzatie.Vantul ala de rece de toamna sau de primavara, nu zapuseala verii… si frigul ala care iti intra in oase si urla la tine: TREZESTE-TE!!! Traieste!!!… Da, bine, viata nu e roz, iar picioarele mele urasc cu inversunare Parisul. Mie imi place totusi pe alocuri.
Sunt obosita si nu mai am chef de nimic…vreau doar sa dorm si sa visez frumos, vreau o minue si numai lucruri bune… Am facut cate ceva azi si poate reusesc maine sa si plec… sunt socata ca nu sunt panicata, asta nu e bine :)) incerc sa nu ma gandesc, sa nu mai gandesc prea mult, sper doar sa ma descurc si sa nu mai ploua… Va mai povestesc si maine si dupa mai vedem ce mai facem… Noapte frumoasa!
In seara asta nu am idee despre ce sa bat campii si nici alti oameni nu ma ajuta cu idei. Mi-e somn, cam asta e treaba. Am avut o zi de lancezeala aproape totala si mie mi-e somn. Nu am un tel, nu astept nimica. Vreau sa ma apuc de o nebunie si nu stiu cum sa incep si nici daca lucrurile vor merge vreodata. E o nebunie, o mare, mare nebunie. Stiu asta si mai sunt si alti oameni care sa imi spuna asta cand eu nici nu am plecat la drum. Sunt oameni specializati in lucruri de genul sa distrugem alti oameni, sa le distrugem visele si sa-i calcam si pe ei in picioare eventual, ca sa nu
Fiecare drum, oricat de lung, incepe cu un pas si dupa vin la rand alti pasi mici, mici de tot si trebuie sa-i faci pe toti pana la capat. Eu nu ma pot opri, eu daca ma opresc, plec greu iar la drum, plec foarte greu. De cele mai multe ori nici nu mai plec. Raman acolo sau pur si simplu merg inapoi. Asta nu e bine, nu e bine deloc. Obiceiurile proaste sunt atat de rezistente. Le distrugi greu si tot au tendinta sa reapara. Nu imi pot permite asa ceva acum. In momentul de fata nu imi mai permit nimic din ceea ce ma caracterizeaza in mod negativ. In momentul asta ar trebui sa dau tot ce am
Cand am plecat in Singapore lucru care m-a facut sa traiesc cel mai mult a fost ca mi-am imaginat cum ar fi sa mor. Imi dau seama acum ca probail asta e solutia cea mai buna penntru a nu-mi mai fi frica de ce ma asteapta in viata. Poate de acum o sa-mi imaginez mai mult lucruri frumoase si o sa apreciez mai mult ce am. Si sigur, sigur, sigur o sa ascult Florian Pittis dintr-un colt de cer…
Nici azi n-am apucat sa incep povestea cu concediul… ce sa-i faci? lenea-i mare rau de tot si caldura si mai si :)) maine in zori cand ma trezesc promit sa povestesc. Macar atata pot sa fac si eu :)) Am inceput sa scriu, dar nu am terminat si uite ca m-a apucat miezul noptii cu povestea nescrisa despre Sibiu 😛 Ma gandesc ca s-ar putea la un moment dat sa trebuiasca sa scapam de Magellan 🙁 asa pare 😛 Apoi mai am o problema mare existential: trebuie sa cam aleg intre puzzle-urile mele primite cadou sau cumparate si el 😛 Stiu ca pentru unii e simplu de tot, ca nu se pricep la puzzle-uri si nu au pasiuni din
Am stabilit! E mult prea cald pentru mine! Nu mai pot!! Ma termina si psihic si fizic canicula asta! Am auzit ca e o tara unde e tot timpul primavara! Trebuie sa studiez problema si sa vad cum fac sa ma mut acolo pentru totdeauna! Are si parti bune treaba asta cu caldura, nu mai vreau sa aud de aragaz. Azi n-am mancat mare lucru pe langa 2 kg de nectarine. Maine trebuie sa ma duc sa-mi mai iau… O sa ma culc devreme si o sa visez cuburi de gheata…
Prea cald pentru mine zilele astea. Imi placea mai tare cand era racoare. Chiar imi aminteam pe la pranz cat era de frig asta-iarna. Cum ningea si credeam ca nu se mai termina odata sau niciodata. Cum asteptam primavara. Asta asteptam atunci, primavara, nu vara asta calda. Nu mai pot! Nu mai pot cu nimic si cu toate. Tot cu gandul la toamna traiesc. La toamana aceea perfecta. Mi-e teama ca nu o sa vina. Trebuie sa muncesc mult si din greu pentru ea si eu pare ca nu fac decat contrariul. Pare ca nu vreau s-o traiesc. Am cateodata impresia ca o fac intentionat. Ca nici de-a naibii n-o sa fac in viata ce trebuie. Ce trebuie pentru mine.
Sunt mult prea obosita ca sa va povestesc acuma despre pastele cu carnaciori si ciuperci. Probabil maine o sa am mai multa energie. Chiart ma bazez pe asta, desi nu am niste planuri foarte exacte. Nu sunt semne ca o sa ma descurc cu practica anul asta si e cu atat mai grav cu cat nici anul trecut n-am facut practica. Pare complicat si intr-un fel sunt si ingrozita daca o sa reusesc sa fac practica. Nu stiu de ce anume, dar am o teama teribila de a reusi lucruri. Mi se trage de demult, nu stiu exact de la ce, dar in anul I imi doream sa nu iau o restanta, pentru a nu putea sa ma duc la
Unele zile sunt mai grele ca altele si azi a parut o zi grea chiar si fara motiv. Un pic de vin rosu, un pic mai mult, un borcan de mustar si o crema de branza cu castraveti si verdeata. Un motan suparat si agitat cateodata. Mailul nu a sosit si ma intreb daca trebuie sa-l mai astept sau sa trec mai departe… Olanda e in finala 😀
Daca ar exista o reprezentare grafica a expresiei lasa pe maine ce ai de facut azi sau poate chiar pe poimaine sau niciodata… cred cu tarie ca eu as fi aceea. Este foarte trist si chiar revoltator pe alocuri. De ce naiba sunt asa?! Vorbeam ieri de o toamna frumoasa, credeti ca o sa apara ea, toamna asta perfecta, fara ca eu sa fac nimica?! Da, asa ziceam si eu, n-are cum!!! Asa ca eu de ce sunt tot aici? Tot pe scaunul asta lenevind, deranjata din cand in cand de proaspatul meu motan… Acum ca sa fac o mica paranteza si sa laud motanul sau unul din beneficiile de a avea motan este ca fac patul in fiecare zi